Nu stiu ce sa mai cred despre barbati, incerc din rasputeri sa ii inteleg dar de fiecare data cand incep sa cred ca stiu ceva lucrurile iau o intorsatura neasteptata. Pana la urma...barbatii fug sau nu de relatii serioase? Din pacate nu putem compara femeile cu barbatii, ne-ar fi fost mai usor sa-i intelegem,dar nu putem pentru ca femeile se ataseaza mai usor si dau frau liber sentimentelor mult prea devreme ( mare greseala ). Tinerii se implica mai greu in relatii si nu pentru ca le-ar fi teama, ci pentru ca sunt la varsta la care doresc sa experimenteze. Cred ca barbatii iubesc mai rar si mai intens decat femeile, dar sunt nehotarati cand vine vorba de compromis, nu multi sunt in stare sa isi asume o responsabilitate. Un barbat care vrea ceva serios de la tine intotdeauna va actiona in acest sens si orice barbat cat de libertin ar fi el va isi va gasi intr-o buna zi femeia ce ii va pune capac. Un lucru nu cred ca il inteleg barbatii si anume faptul ca termenul de relatie nu este egal cu termenul lesa. Odata ce intri intr-o relatie nu inseamna ca viata ta sociala ia sfarsit, lucrurile trebuie sa continue in mod normal cu mentiunea '' stai ca mai e si ea''. Unii barbatii sunt intr-adevar greu de inteles, ferice de femeia ce zice ca isi cunoaste barbatul, ceea ce e cam greu de crezut. Sunt imprevizibili si cand crezi ca sunteti bine...te trezesti fara pentru ca el simte ca ati ajuns prea departe si nu e pregatit pentru mai mult. Trebuie sa fi realist cand incepi o relatie, altfel o sa ajungi sa traiesti un super calvar. Ca femeie nu poti uita ca barbatul are ''nevoi speciale'' si ca trebuie sa-i respecti teritoriul. Ei stiu bine ca cele mai bune arme ce le detin sunt indiferenta si imunitatea la dulcegariile noastre, mai bine nu cersim afectiune ca si-asa nu primim :). Oricum cred ca barbatii gresesc, ca nu pretuiesc femeile la momentul potrivit, stiu ca ele pot face diferenta in viata lor si ca le pot rezolva macar 10 % din problemele sufletesti ;), ca sunt un rau necesar si asa mai departe, dar nu vor sa recunoasca, sunt prea macho sa o faca. Ideea e ca fiecare dintre noi are dreptul de a fi fericit si de a profita cat mai mult de viata si de ceea ce ne ofera ea. Incepe ceva doar daca te simti pregatit si nu te juca cu sentimentele, cineva oricum o sa fie ranit. Cat despre barbati o sa spun ca, nu fug de relatii serioase, chiar le cauta, cu conditia sa fie de scurta durata :) Doamnele-ajuta!
Credeti ca exista sinceritatea pura? Credeti ca viata noastra ar fi la fel daca nu am schimba din cand in cand macar putin fata adevarului? Suntem oameni, mintim cu totii si suntem mintiti la randul nostru chiar daca ne place sau nu sa recunoastem acest lucru. Nu conteaza motivele ce ne-au impins sa mintim, in ce fel am mintit sau cu ce ne-am ales in urma minciunii, mintim si atat... Intr-o relatie este la fel ca si in viata, prea mult adevar deranjeaza si poate aduce multa suferinta si durere. Tot omul minte, nu cred ca exista om sa nu minta pentru ca minciuna este paravanul sub care se ascunde fata mai putin frumoasa a adevarului. Oricat de ciudat suna, ne plac minciunile si suntem dispusi sa le inghitim pentru ca ... unele dintre ele chiar iti cad mai bine decat adevarul. Intr-o relatie, a spune adevarul atunci cand sti ca poate rani este o gresala si de aceea oamenii sunt tentati sa creeze scenarii, pentru a-si sustine micile minciuni [chiar ne bucuram cand ne iasa ;)]. Sa nu se inteleaga gresit, nu vad minciuna ca pe un lucru ok cel putin nu orice fel de minciuna. Cred ca sunt mai multe tipuri de minciuni si chiar nu sunt de acord cu jegosii ce mint in stil barbar sau cu minciunile care ascund fapte ce merita pedepse capitale, doar ca sunt dati in care un mic machiaj al adevarului ar face mai mult bine persoanei de langa tine decat adevarul propriu-zis si atunci dam frau liber imaginatiei. Ajungem la concluzia ca micile minciuni sunt necesare si nu pot fi evitate in ziua de azi, sa iti para bine daca nu esti unul dintre cei care mint la fiecare al doilea cuvant rostit si sa ne para bine ca prin ''omiterea'' adevarului sunt evitate numeroase certuri si neintelegeri intr-o relatie, asta in cazul in care nu o sa fi prins, minciuna chiar are picioare scurte ;). Oricum cred ca totul trebuie calculat si facut cu cap, altfel o sa ajungi sa vorbesti si sa traiesti o mare minciuna. Till next time doamnele-ajuta!
Tristete...urasc diminetile in care ma trezesc cu tine in gand, in care soarele straluceste mai tare decat starea mea de spirit. Urasc sa ma trezesc din visare si sa ma lovesc de realitate...sa oftez si sa imi spun ca a fost doar un vis...asa e dat sa fie ca atunci cand vrei ceva cu adevarat sa nu poti avea...ar fi fost prea simplu :) crezi ca nu ai nevoie de nimeni ca te descurci si singur si ca iubirea nu da de mancare dar sunt clipe-n care cel mai mult ar face o sarutare...o imbratisare si o mangaiere din suflet pentru sufletul tau...sunt tanara si am multe alegeri de facut esti departe dar nu conteaza departarea face diferenta ;)....am face ceva sa ne fie bine dar suntem legati de maini si de picioare avem atatea solutii si totusi n-avem nimic. Stam si pierdem vremea cu gandu' ca o sa fie bine, am trecut peste prea multe impreuna sa renuntam din cauza distantei esti acolo si totusi esti cu mine te simt mai aproape ca oricand si mi se pare aiurea sa vorbesc despre tine...dar e inevitabil. M-am trezit cu o mare depresie de dimineata cred ca lipsa ta isi spune cuvantul stiu bine ca nu avem voie sa spunem ce simtim...sa nu dispara orice ar fi...dar mai stiu ca nici asa nu o putem tine la nesfarsit...ne spunem putine si totusi atat de multe, e mai bine sa simtim decat sa vorbim dar acum sunt la stramtoare si parca doare...Tentatiile sunt mari si cu greu le facem fata lumea e rea si ar vrea sa ne desparta...prostii...de parca i-ar incalzi cu ceva...dar noi ne tinem tare si ne alimentam si mai mult ura pentru ei si ne inchegam in ale noastre...timpul o sa le rezolve pe toate...asa se zice de cand e lumea de ce m-as indoi de asta??? Inca stam si asteptam si o sa fie bine nu?? (am confirmat ;) )
